Schimbări în plata despăgubirilor acordate la CEDO
Actualizată în: 17 mai
Prin Ordonanța de Urgență 106 din 23 noiembrie 2023 (publicată în Monitorul Oficial nr. 1065 din 24 noiembrie 2023), Guvernul a adoptat măsuri menite să asigure executarea obligațiilor de plată din hotărârile de condamnare ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Măsura vine în urma condamnărilor repetate și a deciziilor Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei din datele 3-5 martie 2018, 4-6 iunie 2019, 3-5 decembrie 2019 și 3-5 martie 2020 prin care s-a stabilit că autoritățile trebuie să asigure plata cât mai rapidă a sumelor datorate reclamanților, așa cum rezultă din hotărârile CEDO.
Redefinirea sferei obligațiilor de plată
obligațiile de plată vor fi cuprinse în satisfacția echitabilă. Ea include sumele stabilite de CEDO cu titlu de prejudiciu material, moral și cheltuieli de judecată.
includerea plății satisfacției echitabile în planificarea bugetară – ie, sumele necesare plății satisfacției echitabile stabilite prin hotărârea CEDO, precum și cele necesare plății sumelor constatate prin deciziile prin care se ia act de rezolvarea pe cale amiabilă a cauzei ori de declarația unilaterală a Guvernului se stabilesc prin legea bugetului de stat, respectiv prin legile de rectificare și se înscriu în bugetul Ministerului Finanțelor.
plata satisfacției echitabile se poate face și în baza declarației unilaterale a Guvernului (ie, o modalitatea de rezolvare pe cale amiabilă care permite soluționarea unei cauze întemeiate pe o cerere individuală împotriva statului român).
Prevederile de mai sus au fost introduse prin modificarea art. 10 din Ordonanța nr. 94 din 30 august 1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă.
Asistență de specialitate privind procedurile în fața CEDO poți obține prin programarea unei consultații online cu avocat.
Procedură pentru decontarea datoriilor societăților de stat în faliment sau radiate
OUG 106/2023 introduce o procedură care permite asumarea de către stat a datoriilor societăților comerciale cu capital majoritar de stat aflate în procedura falimentului sau care au fost deja radiate.
Astfel, sumele stabilite prin hotărâri judecătorești interne și/sau arbitrale împotriva unor societăți comerciale cu capital majoritar de stat aflate în procedura falimentului ori deja radiate, a căror executare trebuie asigurată de statul român, se vor plăti, fără drept de regres, pe baza dispoziției scrise a ministrului afacerilor externe. În cuprinsul acesteia se precizează obligația de plată și modul de calcul al accesoriilor (acolo unde nu este deja prevăzut în hotărârea judecătorească).
Dacă ai întrebări privind noile prevederi legale, scrie-ne aici.
Întocmirea unei expertize tehnice extrajudiciare
Obligația principală de plată și accesoriile se stabilesc prin expertiză tehnică extrajudiciară, în cazul în care nu sunt stabilite prin hotărârea judecătorească internă/arbitrală și nici nu este determinat un mod de calcul.
Ministerul Finanțelor va achiziționa serviciile unui expert tehnic judiciar, căruia îi vor fi predate toate documentele necesare, din oficiu sau la solicitare. Ministerul Afacerilor Externe va verifica situația de fapt din raportul de expertiză și îl va aproba din perspectiva obligației de executare a hotărârii CEDO. Plata sumei determinate în raportul de expertiză se efectuează de către Ministerul Finanțelor pe baza dispoziției scrise a ministrului afacerilor externe.
Context
România, ca membru al Consiliului Europei, este supusă controlului judiciar al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În ultimii ani, țara a fost subiectul numeroaselor condamnări la CEDO, semnalând probleme persistente în sistemul său judiciar și în respectarea drepturilor omului.
După aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România s-a angajat să respecte standardele europene în ceea ce privește justiția și drepturile omului. Cu toate acestea, numeroase cazuri au fost aduse în fața CEDO, acuzând România de încălcări ale drepturilor fundamentale. Cele mai frecvente cauze ale condamnărilor României la CEDO:
durata excesivă a procedurilor judiciare: o problemă recurentă în sistemul judiciar românesc este durata excesivă a proceselor judiciare. CEDO a condamnat România în mai multe cazuri pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.
condiții inumane de detenție: în închisorile românești, condițiile de detenție au fost adesea criticate pentru a fi inumane și degradante. CEDO a emis condamnări în cazuri privind tratamentul deficitar al deținuților și a subliniat necesitatea îmbunătățirii condițiilor din penitenciare.
încălcarea libertății presei: România a fost adesea acuzată de încercări de control și influență asupra mass-mediei. Aceste acuzații au dus la condamnări la CEDO, subliniind importanța independenței presei într-o societate democratică.
Comments