top of page

Litigii contractuale pentru recuperare datorii: Q&A

Află întrebări și răspunsuri juridice despre:


întrebări despre litigii contractuale
Despre litigii contractuale.

1. Litigii contractuale – ce reprezintă și de câte feluri sunt?

Ce este o creanță contractuală?

O creanță contractuală reprezintă suma de bani datorată de o persoană (debitor) altei persoane (creditor), în baza unui contract încheiat între acestea.

O creanță contractuală apare atunci când o persoană (creditorul) are dreptul de a primi o sumă de bani sau altă formă de prestație de la o altă persoană (debitorul), în baza unui acord contractual.

Există o creanță contractuală ce poate fi recuperată în instanță atunci când:

Contractul este fundamentul creanței. Un contract valabil stabilește obligațiile fiecărei părți. Contractul poate fi scris sau, în anumite cazuri, verbal, deși contractele scrise oferă o mai mare siguranță juridică. Contractul specifică termenii și condițiile, inclusiv suma datorată, termenul de plată și eventualele penalități pentru întârziere.

Există un creditor

Creditorul este persoana sau entitatea care are dreptul de a primi plata sau prestația. Creditorul care poate recupera creanța contractuală printr-o acțiune în instanță a îndeplinit obligațiile sale conform contractului și, prin urmare, are dreptul la contraprestație.

Există un debitor

Debitorul este persoana sau entitatea care are obligația de a efectua plata sau prestația. Debitorul unui litigiu contractual pentru recuperarea creanței este persoana care a eșuat în a-și îndeplini obligațiile contractuale.

Există o obligație contractuală neexecutată

Obligația contractuală neexecutată poate fi plata unei sume de bani, furnizarea unor bunuri sau prestarea unor servicii. Obligația neexecutată poate rezulta direct din contract sau să poată fi determinată pe baza acestuia.

Ce este un litigiu contractual?

Litigiile contractuale sunt proceduri judiciare prin care părțile implicate într-un contract solicită intervenția instanțelor judecătorești pentru protejarea drepturilor în raport cu partea adversă.

De câte feluri sunt litigiile contractuale?

Litigiile contractuale pot fi clasificate în mai multe categorii, printre care:

  • litigii privind neexecutarea obligațiilor: apar atunci când o parte nu își îndeplinește deloc obligațiile contractuale.

  • litigii privind executarea necorespunzătoare: se referă la situațiile în care obligațiile sunt îndeplinite, dar nu în conformitate cu termenii contractuali (ex.: produse neconforme, servicii prestate defectuos).

  • litigii de interpretare a contractului: intervin atunci când părțile au înțelegeri diferite cu privire la sensul anumitor clauze contractuale.

  • litigii de reziliere a contractului: apar în cazul în care o parte dorește încetarea contractului, iar cealaltă se opune sau nu respectă condițiile de reziliere.

  • litigii privind plata și recuperarea datoriilor: implică neplata sumelor datorate conform contractului și necesitatea recuperării creanțelor prin metode legale.

  • litigii privind daunele-interese: se referă la solicitarea de despăgubiri pentru prejudiciile suferite ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către cealaltă parte.

Ce cauzează cel mai frecvent litigiile contractuale?

Cele mai frecvente cauze includ neplata sumelor datorate, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligațiilor, interpretări diferite ale clauzelor contractuale și modificări unilaterale ale termenilor contractului.

Cum pot fi prevenite litigiile contractuale?

Prevenirea litigiilor contractuale poate fi realizată prin redactarea clară și detaliată a contractelor, specificarea expresă a obligațiilor fiecărei părți și menționarea penalităților pentru neîndeplinirea acestora. De aceea este important să folosești contracte profesioniste în afacerea ta, iar Docs & Deeds îți pune la dispoziție o modalitate facilă de a e obține.

Ce instanță este competentă pentru soluționarea litigiilor contractuale?

Competența este stabilită în funcție de valoarea litigiului, identitatea părților și de tipul contractului. De obicei, instanța de la domiciliul pârâtului sau instanța convenită prin clauza de jurisdicție din contract este cea competentă să soluționeze un litigiu contractual.

2. Litigii contractuale – cum dovedești existența creanței?

Ce documente sunt necesare pentru a recupera o creanță contractuală?

Documentele de care ai nevoie pentru a recupera o creanță depind de tipul de litigiu contractual pe care îl demarezi. De obicei, includ:

  • Contractul încheiat între părți.

  • Facturi, bonuri fiscale, ordine de plată sau alte dovezi ale datoriei.

  • Notificări trimise debitorului.

  • Orice altă corespondență relevantă.

Ce trebuie să conțină o notificare de plată pentru a fi validă legal?

Notificarea trimisă debitorului de către creditor trebuie să includă detaliile datoriei (sumă, scadență), temeiul legal (contract, factură), termenul de plată și consecințele neplății (acțiuni legale sau penalități). Descarcă somație de plată.

În general, trimiterea unei somații de plată în prealabil inițierii unor proceduri judiciare este opțională. Există însă cazuri în care trimiterea unei somații de plată dive obligatorie și lipsa ei poate duce la respingerea litigiului contractuale (de exemplu, în cazul ordonanței de plată).

Cum pot dovedi existența unei datorii dacă nu am un contract scris?

Dacă nu ai un contract semnat de toate părțile implicate, poți folosi alte mijloace de probă, cum ar fi e-mailuri, mesaje, facturi, chitanțe sau (în unele cazuri) martori care pot confirma existența unei înțelegeri verbale și a obligației de plată. Citește despre mijloacele de probă.

Este suficientă o factură pentru a dovedi creanța?

O factură poate constitui o dovadă importantă, dar este mai puternică atunci când este însoțită de confirmarea primirii sau acceptării serviciilor/produselor de către debitor, cum ar fi un aviz de primire, o semnătură de recepție sau corespondență care confirmă acceptarea facturii.

Poate un e-mail să fie folosit ca dovadă a creanței?

Da, e-mailurile pot fi folosite ca dovezi dacă din conținutul lor rezultă clar existența datoriei, acceptarea obligațiilor sau confirmarea serviciilor/produselor furnizate. Este important să se păstreze întregul fir al conversației pentru a asigura contextul, iar persoanele implicate în corespondență trebuie să aibă capacitatea de a reprezenta firma în relația contractuală respectivă.

Ce rol au martorii în dovedirea creanței?

În unele cazuri, martorii pot confirma existența unei înțelegeri verbale sau executarea obligațiilor (de exemplu, prestarea serviciilor). Declarațiile lor trebuie să fie coerente și credibile pentru a susține creanța în fața instanței. Totuși, cele mai multe creanțe nu pot fi dovedite doar cu martori, motiv pentru care este esențial să folosești contracte scrise în afacerea ta.

Cum poate fi utilizată corespondența scrisă în dovedirea creanței?

Scrisorile recomandate cu confirmare de primire sau notificările trimise prin e-mail pot demonstra faptul că debitorul a fost informat despre datorie. Totuși, simplul fapt că debitorul nu contestă datoria după primirea unei somații de plată nu echivalează cu recunoașterea implicită a creanței și nu este suficientă în litigiul pentru recuperarea datoriei.

Ce importanță are recunoașterea datoriei de către debitor?

O recunoaștere scrisă a datoriei de către debitor (ex.: e-mail, mesaj, declarație scrisă) este o probă puternică, deoarece confirmă faptul că debitorul acceptă existența și valoarea datoriei.

Pot folosi un extras de cont bancar pentru a dovedi creanța?

Da, un extras de cont care arată transferurile de bani poate susține creanța, mai ales dacă sumele corespund valorilor facturate și sunt însoțite de detalii relevante (ex.: numărul facturii sau descrierea serviciului).

Este nevoie de un avocat pentru a dovedi creanța în instanță?

Nu este obligatoriu, dar un avocat poate ajuta la organizarea probelor, redactarea cererii de chemare în judecată și reprezentarea în fața instanței, crescând șansele de succes.

Ce se întâmplă dacă debitorul neagă existența creanței?

Dacă debitorul neagă creanța, creditorul trebuie să administreze probe solide (contracte, facturi, corespondență, martori) pentru a convinge instanța de existența obligației de plată.

Pot utiliza o conversație telefonică drept dovadă a creanței?

Conversațiile telefonice pot fi utilizate ca dovezi dacă sunt înregistrate legal și cu acordul părților. Conținutul lor poate fi confirmat ulterior prin mesaje sau e-mailuri care sumarizează discuția. Citește mai multe despre cum înregistrezi legal alte persoane.

3. Litigii contractuale – despre procedurile de instanță.

Care sunt primele etape în procesul de recuperare a unei creanțe contractuale?

Primele etape includ:

  • Verificarea existenței și valabilității contractului.

  • Trimiterea unei notificări oficiale către debitor, prin care se solicită plata datoriei.

  • Încercarea de a negocia o soluție amiabilă cu debitorul.

  • Determinarea procedurii judiciare potrivite pentru recuperarea creanței. Diversele creanțe pot da dreptul creditorului să introducă în instanțele judecătorești cereri de chemare în judecată de natură diferite.

Creanțele certe, lichide și exigibile, care rezultă din contracte, pot fi recuperate mai facil atunci când existența lor este nedisputată – vezi procedura ordonanței de plată.

Creanțele contractuale care rezultă din situații complexe între părțile contractuale și nu au o existență sau un cuantum determinat, sunt în general recuperate prin acțiuni de drept comun, bazate pe răspunderea contractuală.

Cum evoluează litigiul contractual de recuperare creanțe?

Creditorul depune cererea de chemare în judecată la instanța competentă, însoțită de probele creanței. Debitorul este citat și poate depune întâmpinare, contestând sau recunoscând parțial datoria. Urmează judecata în primă instanță, unde instanța analizează probele (documente, martori, expertize) și ascultă părțile. După dezbateri, instanța pronunță o hotărâre care poate obliga debitorul la plată, poate respinge cererea sau poate dispune alte măsuri legale. Partea nemulțumită poate face apel pentru rejudecarea cauzei la o instanță superioară. După soluționarea apelului, hotărârea devine definitivă. În anumite situații, se poate recurge la recurs ca a doua cale de atac. Citește mai multe despre evoluția proceselor.

Cât durează procesul de recuperare a unei creanțe contractuale?

Durata procesului poate varia considerabil, în funcție de complexitatea cazului, de colaborarea debitorului și de durata procedurilor judiciare. Ordonanța de plata are o durată relativ scurtă, 3-6 luni pentru pronunțare unei hotărâri judecătorești (ce poate fi atacată), în timp ce acțiunile de drept comun durează în jur de 1-2 ani (similar, hotărârea judecătorească poate fi atacată, de regulă cu apel și recurs).

Ce este executarea silită?

Executarea silită este o procedură legală prin care se pune în aplicare o hotărâre judecătorească sau un contract / alt act care reprezintă titlu executoriu, obligând debitorul să plătească datoria. Aceasta poate implica poprirea conturilor bancare sau vânzarea bunurilor debitorului. Citește mai multe despre executarea silită.

Pot recupera și cheltuielile efectuate cu recuperarea creanței?

Da, instanța de judecată poate obliga debitorul să acopere și cheltuielile efectuate de creditor cu recuperarea creanței, cum ar fi onorariile avocatului sau taxele judiciare de timbru. Citește și despre ajutorul public judiciar.

Pot solicita penalități de întârziere dacă nu sunt specificate în contract?

Dacă nu sunt specificate în contract, se pot solicita dobânzi legale de întârziere conform legislației în vigoare, dar este necesară consultarea unui avocat pentru a stabili baza legală.

Pot recupera cheltuielile de judecată în cazul unui litigiu contractual?

Da, dacă instanța decide în favoarea creditorului, cheltuielile de judecată (taxe de timbru, onorarii de avocat) pot fi recuperate de la debitor, conform hotărârii judecătorești. Citește despre cheltuielile de judecată.

4. Litigii contractuale – ce fac când debitorul nu are bani?

Ce se întâmplă dacă debitorul nu are bunuri sau venituri pentru a plăti datoria?

În astfel de cazuri, recuperarea creanței contractuale poate fi dificilă sau chiar imposibilă. Creditorul poate încerca să obțină o hotărâre judecătorească sau să înceapă proceduri de executare silită în speranța că situația financiară a debitorului se va îmbunătăți în viitor. Pentru a evita asemenea situație este esențial să consulți un avocat litigii în timp util. În multe cazuri, creditorii au disponibile măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorilor pe care le pot folosi eficient.

Cum pot asigura recuperarea datoriei dacă debitorul își înstrăinează bunurile?

Există măsuri asigurătorii la care creditorii pot apela pentru a indisponibiliza bunurile debitorului. Măsurile asigurătorii au rolul de a preveni înstrăinarea bunurilor debitorului până la soluționarea litigiului, dar trebuie cerute în mod expres de către creditor și, de obicei, implică depunerea unei cauțiuni din partea acestuia.

Ce se întâmplă dacă debitorul a înstrăinat deja bunurile pentru a evita plata datoriei?

Dacă debitorul a înstrăinat bunurile pentru a se sustrage de la plata datoriei, creditorul poate avea la dispoziție o acțiune pauliană pentru a întoarce efectele înstrăinării.

Acțiunea pauliană este o cerere de chemare în judecată prin care creditorul poate solicita anularea actelor de înstrăinare făcute de debitor în mod fraudulos, cu scopul de a-l împiedica să-și recupereze datoria. Pentru a avea succes, trebuie dovedit că:

  • actul de înstrăinare a fost făcut în frauda creditorului (ex.: donație către un membru al familiei sau vânzare la un preț derizoriu);

  • datoria exista înainte de înstrăinarea bunurilor;

  • terțul care a dobândit bunurile a fost complice la fraudă sau a cunoscut situația financiară a debitorului.

Ce se întâmplă dacă debitorul nu recuperează creanțe de la debitorii săi, pentru a evita plata?

Creditorul debitorului care refuză recuperarea creanțelor poate exercita drepturile patrimoniale ale debitorului împotriva terților, dacă debitorul nu o face el însuși și astfel îi pune în pericol dreptul de a-și recupera creanța. Mijlocul procesual pentru atingerea acestui rezultat este acțiunea oblică.

De exemplu, dacă debitorul nu își recuperează o datorie de la un alt terț, creditorul poate iniția acțiunea în numele lui pentru a recupera suma respectivă. Această acțiune nu anulează înstrăinarea bunurilor ca în cazul acțiunii pauliene, dar valorifică drepturi patrimoniale ale debitorului care ar putea fi executate pentru a acoperi creanța.

Ce se întâmplă dacă debitorul declară insolvența înainte de inițierea litigiului contractual?

Dacă debitorul intră în insolvență, datoria trebuie inclusă în masa credală a procedurii de insolvență. Creditorul trebuie să depună o cerere de admitere a creanței la tribunalul competent, iar recuperarea efectivă a creanței va depinde de fondurile disponibile și de ordinea de prioritate a creditorilor.

Atenție – atunci când debitorul intră în insolvență, nu mai ai opțiunea să pornești litigii contractuale separate, ci procedura insolvenței este unicul mijloc prin care mai poți recupera datorii.

Ce se întâmplă dacă debitorul declară insolvența în timpul unui litigiu contractual?

Dacă debitorul intră în insolvență, litigiul contractual se suspendă automat, iar creditorul trebuie să înscrie creanța la masa credală în cadrul procedurii de insolvență. Recuperarea creanței depinde de planul de reorganizare sau de lichidarea patrimoniului debitorului.

5. Litigii contractuale – ce trebuie să mai știi?

Ce este termenul de prescripție în recuperarea creanțelor?

Termenul de prescripție reprezintă perioada legală în care creditorul poate iniția acțiuni în instanță pentru a recupera datoria. După expirarea acestui termen, dreptul creditorului de a solicita plata nu mai poate fi exercitat în fața instanțelor judecătorești.

Termenul general de prescripție este de 3 ani, pentru majoritatea creanțelor contractuale. Există însă numeroase termene de prescripție speciale care se aplică unor contracte. Așadar, când ai o problemă contractuală, consultă un avocat cât de curând posibil, pentru a nu-ți pune în pericol drepturile.

Ce alternative există la acționarea în instanță pentru recuperarea unei creanțe?

Alternativele includ:

  • Medierea. În România, medierea este o procedură ce se finalizează cu încheierea unui contract între creditor și debitor, care ulterior se va comporta ca orice alt contract – ie, dacă una dintre părți nu execut contractul, cealaltă partea are dreptul de a porni un litigiu contractual.

  • Negocierea directă. Negocierile contractuale sunt cele mai eficiente, atunci când sunt posibile. Ajută părțile să evite litigii contractuale costisitoare și de lungă durată.

  • Utilizarea serviciilor unei firme de recuperare creanțe.

  • Începerea unor proceduri de executare silită prin intermediul executorului judecătoresc. Pot sări direct la această etapă, fără a se adresa în prealabil instanțelor de judecată, doar creditorii care dețin titluri executorii.

Poate fi modificat contractul în timpul litigiului?

Contractul poate fi modificat prin acordul scris al ambelor părți, chiar și în timpul litigiului, dacă doresc să ajungă la o înțelegere amiabilă. Modificarea trebuie adusă la cunoștința instanței, iar aceasta poate constata stingerea litigiului dacă părțile au soluționat toate pretențiile.

Ce se întâmplă dacă părțile ajung la o înțelegere amiabilă în timpul procesului?

Dacă părțile ajung la o înțelegere, pot solicita instanței să ia act de tranzacție, iar procesul se închide. Tranzacția are valoarea unei hotărâri judecătorești când este aprobată de instanță și este executorie.

Cum influențează clauzele penale litigiul contractual?

Clauzele penale simplifică probarea prejudiciului, creditorul trebuind să dovedească doar neexecutarea sau întârzierea. Clauzele penale sunt extrem de utile în contractele dintre profesioniști, pentru că elimină o parte importantă din sarcina probei în cazul unui neexecutări contractuale.

Instanța poate reduce cuantumul penalităților dacă le consideră excesive.

 

Kommentare


Citește și...

Docs & Deeds logo
bottom of page