Te-ai săturat de amenzi? Cum formulezi o plângere contravențională
Actualizată în: 25 iun.
În sistemul juridic românesc, plângerea contravențională reprezintă instrumentul juridic prin care persoanele pot să conteste deciziile din cuprinsul proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor. Fiecare plângere contravențională depusă declanșează un litigiu contravențional în cadrul căruia se pot contesta sancțiunile impuse și se poate cere repararea prejudiciului suferit. De obicei, depunerea plângerii contravenționale suspendă executarea sancțiunii până la momentul la care judecătorul va da o soluție în dosar.
Ce este plângerea contravențională?
Plângerea contravențională este o cerere de chemare în judecată, specifică domeniului contravențional. Este formulată de către o persoană fizică sau juridică sancționată printr-un proces-verbal de contravenție și prin ea se contestă sancțiunile contravenționale dispuse de către organele abilitate ale statului, precum poliția sau autoritățile locale. Contravenientul este reclamant într-o plângere contravențională și are posibilitatea de a-și susține punctul de vedere și de a aduce probe și argumente în apărarea sa.
Plângere contravențională declanșează o procedură judiciară ce se desfășoară în fața instanțelor de judecată, în cadrul căreia contravenientul se va judeca cu autoritatea publică a statului care a impus amenda sau sancțiunea contravențională.
Cum se stabilesc sancțiunile contravenționale?
Înainte de a depune o plângere contravențională, este esențial să înțelegi în detaliu sancțiunile contravenționale ce îți sunt imputate. Identifică în cuprinsul procesului-verbal de contravenție descrierea faptelor și textul de lege care a fost aplicat de către agentul constatator. Verifică cuprinsul articolului de lege la care se face referire.
Ca regulă, sancțiunile contravenționale pot fi stabilite numai prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului. Dacă ai fost sancționat contravențional pentru o faptă stabilită prin alte tipuri de acte normative, cum ar fi ordine sau decizii ale administrației locale, s-ar putea să fie necesar ca prin plângerea contravențională să adresezi problema abilitării acestor instituții de a stabili contravenții.
Mai exact, prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale sau judeţene se stabilesc şi se sancționează contravenții în domeniile de activitate în care asemenea atribuții le-au fost stabilite prin lege și doar în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului.
Cel mai des, agenții constatatori care pot aplica sancțiuni sunt: primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităților administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne constată contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.
Dacă agentul constatator sau instituția publică care activează într-un anumit domeniu nu este abilitată să sancționeze anumite fapte contravenționale, plângerea contravențională ar trebui să cuprindă mențiuni referitoare la acest aspect, fiind un viciu exterior procesului-verbal care poate duce la anularea sa.
Care sunt sancțiunile contravenționale?
Sancțiunile aplicabile faptelor contravenționale sunt de două tipuri: principale şi complementare.
Sancțiunile contravenţionale principale sunt avertismentul, amenda contravențională și prestarea activităților în folosul comunității.
Sancţiunile contravenţionale complementare sunt:
confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;
închiderea unităţii;
blocarea contului bancar;
suspendarea activităţii agentului economic;
retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;
desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.
Sancțiunile contravenționale, atât cele principale, cât și cele complementare, se aplică prin raportare la gravitatea faptei comise. Ele trebuie să fie proporționale. Ambele tipuri de sancțiuni contravenționale pot fi contestate prin plângere contravențională.
Ce poți contesta prin plângere contravențională?
Plângerea contravențională poate fi utilizată pentru a contesta o varietate de sancțiuni contravenționale. Cele mai uzuale sunt:
amenzile din trafic.
amenzile în legătură cu parcarea nelegală sau plata taxelor de parcare;
suspendarea permisului auto sau moto;
amenzile impuse în domeniul construcțiilor;
sancțiunile din materia protecției consumatorilor, privind etichetarea produselor, aranjarea produselor la raft sau comercializarea unor produse în condiții nepermise;
sancțiuni din materia nerespectării obligațiilor de concurență.
În principiu, ori alt tip de sancțiune contravențională prevăzut de legislația în vigoare poate fi contestat printr-o plângere contravențională.
Ca regulă, depunerea unei plângeri contravenționale suspendă executarea sancțiunii. În alte cuvinte, contravenientul nu este obligat să execute sancțiunea pe durata în care se desfășoară procesul în care se soluționează plângerea contravențională.
Ce conținut trebuie să incluzi într-o plângere contravențională?
Deși este posibil să depui o plângere contravențională și fără asistență juridică, implicarea unui avocat specializat în dreptul contravențional poate avea un impact semnificativ. Un avocat te poate ghida în redactarea plângerii și poate propune argumente la care poate nu te-ai gândit, crescând șansele de succes în contestarea sancțiunilor.
Iar când spunem ”avocat”, nu ne referim la sistemul clasic în care ceri recomandări și stabilești consultații juridice costisitoare, ci la o abordare modernă și eficientă: comandă instant o plângere contravențională redactată de avocați în mod profesionist, pe care o poți folosi în orice tip de proces contravențional.
Conține argumente detaliate pentru diverse vicii ale proceselor verbale de contravenție care pot asigura succesul în instanță. Trebuie doar să alegi dintre argumentele incluse în model pe cele care ți se aplică, iar selecția o faci răspunzând la câteva întrebări predeterminate. În câteva minute ai gata o plângere contravențională profesionistă, pe care o poți folosi cu încredere în instanță.
Nu mai puțin, plângerea contravențională poate conține solicitarea de înlocuire a unei sancțiuni contravenționale cu una mai puțin gravă. Cea mai comună astfel de solicitare din plângerile contravenționale este cea de înlocuire a amenzilor cu avertismentul și, în general, este formulată sub forma unei cereri subsidiare.
Se procedează în acest fel pentru a da judecătorului posibilitatea să aplice o sancțiune mai puțin gravă în acele situații în care va considera că, deși a fost comisă o faptă contravențională, gravitatea ei nu impunea sancțiunea aplicată de agentul constatator. Dacă o astfel de solicitare de înlocuire a sancțiunii cu una mai puțin gravă nu a fost inclusă în plângerea contravențională, judecătorul nu va putea să modifice sancțiunea în cazul în care constată că este disproporționată. Modelul Docs & Deeds de plângere contravențională conține și asemenea cerere subsidiară.
Critici privind conținutul procesului verbal de contravenție ce pot fi incluse în plângerea contravențională
Procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
data şi locul unde este încheiat;
numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;
numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită,
descrierea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;
termenul de exercitare a căii de atac şi instanța la care se depune plângerea.
În cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
În cazul în care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.
În situaţia în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica ”Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.
Lipsa mențiunilor obligatorii ale procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției poate atrage anularea sa, indiferent de evenimentele care s-au întâmplat în fapt. Anularea nu se va dispune de către judecător în toate cazuri în care lipsește o mențiune dintre cele de mai sus, ci uneori doar dacă omisiunea în discuție a cauzat reclamantului un prejudiciu.
Important este ca reclamantul să indice expres prin plângerea contravențională mențiunile obligatorii care lipsesc și felul în care a fost afectat. Dacă folosești modelul de plângere contravențională Docs & Deeds găsești în cuprinsul său toate informațiile de care ai nevoie pentru a înțelege când se aplică această sancțiune a anulării.
Când poți depune plângerea contravențională?
Plângerea contravențională trebuie depusă în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului verbal de contravenție.
Cele 15 zile se calculează procedural, în sensul că nu vor fi luate în considerare ziua comunicării procesului verbal de contravenție și cea în care se împlinește termenul (iar pentru cea din urmă, nici zilele libere potrivit legii). Altfel spus, în realitate sunt 17 zile calendaristice sau, uneori, chiar mai multe, în care poți depune plângerea contravențională. Dacă nu ești însă obișnuit cu calculul termenelor procedurale, numără 15 zile în care să depui plângerea contravențională, ca să nu ai probleme.
Plângerile contravenționale depuse cu nerespectarea acestui termen vor fi respinse și contravenientul va pierde dreptul de a contesta procesul-verbal de contravenție.
Cine judecă plângerea contravențională?
Plângerea contravențională se depune la instanța competentă, care poate fi oricare dintre: judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția ori judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
Modificarea legislativă în sensul stabilirii unei competențe alternative este una recentă, din 22 aprilie 2022. Anterior, doar instanța în a cărei circumscripție fusese săvârșită contravenția era abilitată să judece plângerea contravențională. Desigur, asemenea competență exclusivă crea probleme practice mai ales în acele situații în care locul săvârșirii contravenției era dificil de stabilit.
Să luăm exemplul contravențiilor săvârșite online: utilizatorul contravenient se află în localitatea X, furnizorul de servicii în Y, iar agentul constatator constată săvârșirea unei contravenții în localitatea Z. Cine știe unde se afla serverul sau furnizorul de internet. Astfel de situații adeseori ridicau probleme practice de stabilire a competenței asupra plângerii contravenționale, care duceau la prelungirea inutilă a procesului.
Cum plătești taxa de timbru pentru plângerea contravențională?
Taxa de timbru este o taxă administrativă pe care reclamantul care dorește să inițieze un proces trebuie să o achite și face parte din cheltuielile de judecată aferente procesului. Taxa de timbru este obligatorie, iar neplata ei duce la respingerea cererii de chemare în judecată. În cazul plângerii contravenționale, trebuie achitată o taxă de timbru în valoare de 20 de lei.
Plata taxei de timbru pentru introducerea unei plângeri contravenționale este facilă. Primul pas este să identifici contul de plată în care trebuie să achiți. Caută contul indicat pentru plata taxelor de timbru de către unitatea administrativ-teritorială (primăria) de la domiciliul plătitorului. Îl poți găsi pe site-ul unității administrativ-teritoriale sau pe portal.just.ro de judecată.
După ce ai identificat contul de plată, poți face transfer bancar prin ordin de plată, sau poți achita pe ghișeul.ro, sau chiar la un oficiul poștal, prin intermediul mandatului poștal de plată.
Important este să salvezi dovada plății taxei de timbru și să o anexezi plângerii contravenționale. Recomandăm să faci această plată înainte de introducerea plângerii contravenționale, pentru a nu prelungi procedura.
Dacă nu depui dovada plății taxei de timbru împreună cu plângerea contravențională, instanța de judecată ar trebui să îți trimită o notificare de plată prin care să îți solicite să o efectuezi, alături de indicarea cuantumului. Dacă din orice motive, rătăcești astfel de notificare sau nu o primești, riști ca plângerea contravențională să fie considerată netimbrată, caz în care se va respinge (anula).
Prezența la ședințele de judecată
După depunerea plângerii contravenționale, vei fi convocat la termenele de judecată stabilite pentru soluționarea cererii.
Dacă nu vrei să te prezinți la fiecare termen și nici să îți angajezi un avocat pentru a merge în locul tău, trebuie să menționezi în cuprinsul plângerii contravenționale că soliciți judecarea în lipsă a cererii. Nu este nimic complicat: pur simplu menționează cuvintele ”solicit judecarea în lipsă” în orice loc vizibil din plângerea contravențională. De obicei, mențiunea se face în partea finală, imediat înaintea semnăturii, pentru a nu fie omisă de judecător. Aceasta nu este o regulă și nu vei fi sancționat dacă incluzi mențiunea într-o altă secțiune a plângerii contravenționale. Important este ca mențiunea amintită să existe, pentru că altfel riști ca judecarea plângerii contravenționale să fie suspendată, caz în care va trebui să depui cereri suplimentare pentru reluarea judecății sau riști să pierzi procesul cu totul.
Dacă decizi să te prezinți la termenele de judecată stabilite, poți verifica înainte acest articol care explică cum poți să îți gestionezi singur dosarele de instanță. Cu aceste informații, te poți prezenta cu încredere la orice termen de judecată. Nu este necesar să îți angajezi un avocat pentru susținerea plângerii contravenționale și nici să folosești un limbaj juridic de specialitate. Nu îți va fi respinsă plângerea contravențională pentru că nu știi ce înseamnă anumiți termeni juridici. Dimpotrivă, judecătorul are obligația legală de a asista persoanele care nu sunt reprezentate de avocați, în sensul că va stabili el corecta calificare a cererilor și argumentelor pe care le formulează.
Pe Docs & Deeds poți descărca un model de plângere contravențională gata redactat, precum și alte documente de instanță sau poți comanda o plângere contravențională personalizată sau poți stabili o consultație juridică.
Comments