Cum dau pe cineva în judecată? Cerere de chemare în judecată.
Cuprins
În multe situații, chemarea în judecată a unei persoane fizice sau juridice (firmă) este ultima soluție disponibilă pentru valorificarea drepturilor recunoscute de lege. Orice persoană are dreptul de a introduce o cerere de chemare în judecată în fața instanțelor judecătorești pentru a-și proteja drepturile în cadrul unui litigiu civil.
Inițierea unui proces de judecată implică respectarea unor reguli de competență a instanțelor judecătorești, înțelegerea temeiului juridic aplicabil cauzei și urmarea unor proceduri juridice prevăzute expres de Codul de procedură civilă.
Pentru a asigura eficiența demersului și a maximiza șansele de succes, este esențial să fie urmate cu rigurozitate etapele necesare redactării unei cereri de chemare în judecată eficiente, de la identificarea corectă a pretențiilor reclamantului și a cadrului legal aplicabil, până la formularea și depunerea cererii de chemare în judecată la instanța competentă.
Ce pași urmează un proces civil?
1. Alege modelul de cerere de chemare în judecată potrivit situației tale
Pentru a demara un proces civil, este esențial să utilizezi un model de cerere de chemare în judecată corespunzător tipului de litigiu ce poate duce la valorificarea drepturilor tale. Alege modele cereri de chemare în judecată de aici sau pune o întrebare GRATUITĂ unui avocat online.
Obiectul cererii de chemare în judecată
De ce este important să determini corect tipul cererii de chemate în judecată pe care îl folosești? Indiferent dacă ai sau nu dreptate, folosirea unui model cerere de chemare în judecată inadecvat situației tale poate duce la respingerea procesului ca inadmisibil. Respingerea ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată înseamnă că instanța decide să nu examineze pe fond cauza (nu analizează faptele sau pretențiile invocate de reclamant), deoarece cererea nu respectă anumite cerințe legale prealabile sau condiții procedurale esențiale. Practic, instanța constată că cererea nu poate fi judecată din motive formale sau de legalitate, fără a intra în analiza propriu-zisă a litigiului.
Mai există cazul în care instanța de judecată (judecătorii) pot respinge cererea ca nefondată, întrucât pretențiile reclamantului (ie, ceea ce a cerut prin cererea de chemare în judecată) nu se pot realiza în forma în care cererea de chemare în judecată a fost redactată. De exemplu, dacă vrei să revendici proprietatea asupra unui imobil, trebuie să depui o cerere de revendicare, nu o cerere de executare silită, care are un scop complet diferit. Comandă aici orice cerere de chemare în judecată.
Deși acest exemplu pare simplu și intuitiv, lucrurile devin mai complicate în situațiile în care există mai multe tipuri de cereri de chemare în judecată care par similare. Totuși, fiecare dintre acestea este destinată unui anumit context juridic (cum contest facturi la energie? / cum contest amenzi de circulație? / cum formulez plângere penală?), iar folosirea unui model eronat de cerere de chemare în judecată poate duce la respingerea cererii de către instanță fără nicio judecată asupra drepturilor tale. De aceea, este important să înțelegi exact care cerere se potrivește situației tale - întreabă avocat online.
Modele de cereri de chemare în judecată utilizate frecvent
Cele mai frecvente modele de cereri de chemare în judecată includ:
Model declarație de creanță în procedura insolvenței: potrivit pentru cazurile în care trebuie să recuperezi creanțe de la un debitor aflat în procedura insolvenței. Indiferent dacă insolvența se desfășoară sub forma reorganizării sau falimentului, creditorii societății aflate în insolvență trebuie să depună declarații de creanțe pentru a avea șansa de a recupera datoriilor. Toate procesele civile
Model ordonanță de plată: folosește un model ordonanță de plată pentru recuperarea rapidă a sumelor certe, lichide și exigibile. Ordonanța de plată este o procedură simplificată pentru recuperarea creanțelor, dar ai nevoie de contracte scrise / înscrisuri de altă natură din care să rezulte creanța ta.
Model somație de plată. Folosește somația de plată înainte de începerea unui proces civil, în situații în care dorești să soliciți debitorului plata unei datorii. Trimiterea unei somații de plată nu reprezintă în sine începerea unui proces civil, dar este un pas obligatoriu înainte de solicitarea unei ordonanțe de plată.
Model plângere contravențională: potrivit pentru contestarea amenzilor.
2. Finalizează cererea de chemare în judecată
Ce trebuie să conțină orice model cerere folosit într-un proces civil?
Art. 148 Cod procedură civilă: Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Indiferent că vorbim despre o cerere de chemare în judecată sau alt tip de cerere formulată în fața unei instanțe de judecată, trebuie îndeplinite câteva condiții esențiale de formă și conținut:
orice model cerere de instanță trebuie formulată în scris.
orice model cerere de instanță trebuie să conțină indicații privind instanța: se precizează clar instanța căreia îi este adresată cererea. O cerere de chemare în judecată transmisă la o instanță greșită (necompetentă) va fi, de principiu, redirecționată. Soluția nu este valabilă pentru alte tipuri de cereri folosite în procesele civile, care fie pot ajunge la dosarul greșit, fie nu sunt luate în considerare.
orice model cerere de instanță trebuie să conțină identificare părților sau, după caz, a numărului de dosar relevant.
obiectul unei cereri depuse în instanță trebuie să indice ce se solicită în concret judecătorului de către partea care o formulează.
se menționează valoarea obiectului cererii atunci când aceasta este evaluabilă.
explicarea faptelor și a temeiurilor juridice pe care se bazează cererea.
semnătura celui care formulează cererea sau a reprezentantului legal (caz în care cererea va fi însoțită de împuternicirea avocațială sau alt tip de împuternicire).
date de contact suplimentare, dacă este cazul, precum adresa electronică sau alte coordonate pentru comunicare.
Ce trebuie să conțină o cerere de chemare în judecată?
În particular, orice model cerere de chemare în judecată trebuie să conțină informații privind:
identificarea corectă a părților (reclamant / pârât / alte părți): cererea de chemare în judecată trebuie să includă numele complet, domiciliul sau reședința pentru persoane fizice, iar pentru persoane juridice, denumirea și sediul. Sunt obligatorii CNP/CUI, numărul de înmatriculare și alte date de identificare relevante, dacă acestea sunt cunoscute.
prezentarea reprezentării legale. Dacă partea este reprezentată, trebuie precizate numele, prenumele și calitatea reprezentantului. În cazul reprezentării prin avocat, este necesar să se includă datele acestuia și să se anexeze dovada calității de reprezentant (împuternicirea avocațială).
formularea obiectului cererii de chemare în judecată: modelul de cerere trebuie să precizeze ce anume se solicită judecătorului. Dacă cererea este evaluabilă în bani, trebuie indicată valoarea și modul de calcul.
explicarea motivelor pentru care reclamantul formulează cererea de chemare în judecată: cererea de chemare în judecată trebuie să detalieze motivele de fapt și de drept care stau la baza acesteia.
prezentarea probelor pe care se bazează cererea de chemare în judecată. Fiecare solicitare formulată în fața unei instanțe de judecată trebuie susținută prin dovezi clare, cum ar fi modele contracte, înscrisuri probatorii, interogatorii sau martori (numele și adresa acestora trebuie specificate).
semnătura reclamantului sau a reprezentantului acestuia: cererea de chemare în judecată trebuie să fie semnată de persoana care o introduce în instanță sau de reprezentantul său legal.
3. Întreabă un avocat online acolo unde ai neclarități
Dacă întâmpini dificultăți sau ai întrebări legate de cursul procesului civil, consultarea unui avocat este o soluție eficientă. Platforma legală Docs & Deeds îți permite să obții asistență juridică online pentru răspunsuri rapide, clare și la costuri accesibile. Astfel, poți clarifica aspectele procedurale sau legale fără a te deplasa la cabinetul unui avocat și fără a investi onorarii considerabile.
4. Depune cererea de chemare în judecată
Unde depui cerere de chemare în judecată?
După ce ai completat cererea și ai strâns toate documentele necesare, aceasta trebuie depusă la instanța competentă. Tipul instanței (judecătorie, tribunal, curte de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, sau, după caz, instanțe arbitrale) se determină în funcție de natura cauzei și valoarea pretențiilor.
Ce alte reguli există înainte de a depune cererea de chemare în judecată?
Înainte să depui o cerere de chemare în judecată, nu uita să achiți taxa de timbru judiciar, al cărei cuantum este stabilit prin OUG nr. 80/2013.
5. Urmărește înregistrarea evoluției dosarului pe portal
După depunerea cererii de chemare în judecată, vei primi un număr de dosar. Numărul de dosar civil are formatul: [număr de ordine] / [indice instanță] / [anul depunerii].
Evoluția dosarului acestuia poate fi urmărită pe portalul instanțelor de judecată - www.portal.just.ro unde vor fi afișate termenele de judecată și soluțiile pronunțate de instanța de judecată la fiecare dintre acestea (pe scurt, fără motivare).
De asemenea, există și un dosar electronic unde poți verifica termenele, documentele depuse de părți și alte informații relevante. Accesul la dosarul electronic nu este automat, ci se acordă doar părților, în baza unor cereri formulate expres.
6. Gestionează termenele de judecată sau desemnează un avocat
Ce este citația?
Citația este actul procedural emis de instanță prin care se convoacă părțile, martorii sau alte persoane implicate la termenul de a asigura că toate părțile implicate sunt informate corect despre desfășurarea procesului și au posibilitatea să își susțină drepturile în fața instanței.
Ce conține o citație?
Citația trebuie să includă:
Denumirea instanței care a emis citația.
Numele și prenumele persoanei citate.
Numărul dosarului și obiectul cauzei (de exemplu, „pretenții”).
Data, ora și locul ședinței de judecată.
Obligația de a răspunde la citație, fie prin prezență personală, fie prin reprezentant (dacă este permis).
Mențiuni privind consecințele neprezentării, cum ar fi judecarea în lipsă a cauzei civile.
Modalități de comunicare a citației
Dacă ești parte într-un proces civil, urmează să primești citații prin care instanța de judecată îți notifică evoluția acestuia. Citația poate fi transmisă prin:
Poștă: cu confirmare de primire.
Agent procedural al instanței: o persoană care se deplasează la adresa de citare și înmânează citația părții în cauză.
Electronic: dacă partea a furnizat instanței o adresă de e-mail sau alte coordonate electronice. Părțile pot solicita exclusiv citarea prin mijloace electronice (e-mail).
Afișare publică: la avizierul instanței sau la domiciliul părții, în cazul în care partea nu a putut fi găsită.
Reguli speciale
În procesele civile, citația se comunică doar pentru primul termen de judecată și în câteva cazuri speciale, atunci când legea prevede expres necesitatea citării.
Prin urmare, dacă ai fost citat o dată acest lucru este suficient pentru desfășurarea procesului civil și este posibil să nu mai primești nicio altă notificare din partea instanței.
Prezența la termenele de judecată într-un proces civil
Prezența la termen înseamnă participarea fizică sau prin reprezentant la ședința de judecată stabilită de instanță. Aceasta poate fi personală (pentru persoanele fizice) sau printr-un avocat / reprezentant legal (pentru persoane juridice sau atunci când persoana fizică este reprezentată).
Prezența la termenele de judecată dintr-un proces civil îți permite să îți susții argumentele, să răspunzi la întrebările instanței și să clarifici aspectele legate de proces.
În majoritatea cazurilor, prezenta părților la termenele de judecată dintr-un proces civil nu este obligatorie.
Totuși, dacă nu te prezinți la termenele de judecată și nici nu ai trimis o cerere justificată pentru amânare, instanța poate judeca dosarul în lipsa ta sau poate aplica sancțiuni procedurale, precum suspendarea judecății.
7. Ce trebuie să știi despre căile de atac?
Dacă hotărârea judecătorească este nefavorabilă pentru tine, ai posibilitatea de a utiliza căile de atac prevăzute de lege:
Apel: poate fi formulat împotriva hotărârilor pronunțate de prima instanță, dacă sunt erori de fapt sau de drept. Este cea mai uzitată cale de atac și permite revizuirea procesului de fond sub toate aspectele (probele administrate, respectarea regulilor de procedură, interpretarea corectă a legii etc).
Recurs: este o cale extraordinară de atac utilizată împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în primă instanță (atunci când nu există apel) sau apel. Recursul permite revizuirea hotărârii judecătorești doar sub anumite aspecte, expres prevăzute de lege.
Contestație în anulare: este o cale de atac extraordinară prin care se solicită anularea unei hotărâri judecătorești definitive, atunci când aceasta a fost pronunțată cu încălcarea gravă a normelor procedurale
Revizuirea: este o cale de atac extraordinară prin care se solicită modificarea unei hotărâri definitive, bazată pe descoperirea unor împrejurări noi sau a unor erori esențiale care nu au fost cunoscute sau invocate în timpul procesului.
Ce trebuie să știi este că respectarea termenelor pentru formularea căilor de atac este absolut esențială pentru a nu pierde dreptul de a contesta hotărârea judecătorească care îți este nefavorabilă. Termenele procedurale pentru depunerea căilor de atac au o durată între 15 zile – 30 zile în funcție de tipul căii de atac, iar nerespectarea ei duce la respingerea ca tardivă a cererii.
8. Dacă am câștigat procesul civil, cum execut hotărârea judecătorească?
Admiterea cererii de chemare în judecată și câștigarea unui proces civil este doar prima etapă în obținerea drepturilor recunoscute prin hotărârea judecătorească. Pentru a pune în aplicare decizia instanței, trebuie să inițiezi procedura de executare silită, dacă partea obligată (debitorul) nu își îndeplinește de bunăvoie obligațiile stabilite de hotărâre.
Procedura de executare silită este realizată prin intermediul unui executor judecătoresc autorizat și presupune formularea unei cereri de executare silită și poate fi realizată prin mai multe mijloace, în funcție de natura hotărârii judecătorești:
executare silită asupra bunurilor debitorului: sechestrarea și vânzarea la licitație a bunurilor mobile sau imobile ale debitorului.
executare silită prin poprire: blocarea conturilor bancare ale debitorului sau reținerea unei părți din veniturile acestuia (salarii, pensii, chirii etc.).
executare directă: predarea bunurilor, evacuarea dintr-un imobil sau alte obligații care presupun o acțiune concretă.
Comments