Ce contracte închei fără să știi?
Actualizată în: 14 mai
Când ești în fața casei de marcat a unui magazin sau la bariera unei parcări publice, amintește-ți că ești pe cale să închei un contract. Când ai dat click pentru a accepta termenii și condițiile website-ului pe care tocmai citești știrile, ai mai încheiat unul. În multitudinea de tranzacții și interacțiuni cotidiene, se ascund multiple contracte pe care le încheiem zilnic, fără să ne dăm seama.
Suntem legați de angajamente contractuale ce modelează cursul relațiilor noastre cu lumea din jur la fiecare pas pe care îl facem și toate vin la pachet cu drepturi și obligații. Hai să descoperim ce contracte închei tu.
Să-ți punem câteva întrebări:
Faci cumpărături? (sau shopping, cum preferi)
Câte produse cumperi lunar de la supermarket sau din magazine online? Tot atâtea contracte de vânzare-cumpărare închei cu diverșii furnizori.
Când aud ”contract de vânzare”, cei mai mulți oameni se gândesc la apartamente sau mașini. Este și normal, pentru că pe aceste contracte de vânzare le vedem: se încheie în scris, printr-un document semnat de ambele părți sau chiar la notar atunci când legea o cere.
În realitate, oricând se transferă proprietatea asupra unui bun de la o persoană la alta în schimbul unui preț, aveam de-a face cu un contract de vânzare. Sau cu o specie a lui, pentru că în diferite domenii există contracte derivate din acesta, dar care în timp au căpătat o denumire proprie.
Dar prima dată să înțelegem ce cumpărăm. Conform legii civile, există bunuri ”de gen” și bunuri individual determinate. Bunurile de gen sunt cele caracterizate prin însușirile categoriei din care fac parte și este necesară o operațiune specifică pentru individualizarea lor: precum măsurare, sau cântărire. Sunt astfel de bunuri alimentele, combustibilul, unelte, îmbrăcămintea produsă în masă etc. Bunurile individual determinate sunt acele bunuri care, potrivit naturii lor sau voinţei exprimate de părţile contractului, se individualizează prin însuşiri proprii, specifice. Un bun individual determinat nu poate fi confundat cu un alt bun – de exemplu, apartamentul de la o anumită adresă.
În majoritatea cazurilor, cumpărăm bunuri de gen, pe care le alegem dintr-o ofertă mai mare. Pentru achiziționarea lor, se încheie diverse specii ale contractului de vânzare, precum:
Vânzarea după greutate, număr sau măsură. Cel mai popular contract din piețe: când cumperi fructe sau legume exact asta închei. Individualizarea bunurilor care formează obiectul vânzării este făcută printr-o operațiune specifică, precum cântărirea. Înainte ca această operațiune să se întâmple, nu se transferă nici proprietatea.
Vânzarea în bloc. Vânzarea în bloc se caracterizează prin aceea că bunurile (de obicei, bunuri de gen) se vând împreună, într-o cantitate determinată în bloc. Prețul este stabilit global, nu pe unitate de măsură. Poate fi cazul unor lichidări de stoc în care se vând toate produsele rămase pentru un preț unic.
Vânzarea pe încercate. Este un contract de vânzare în care cumpărătorul testează proprietățile bunului înainte de a-și da acordul pentru încheierea contractului. Ca atunci când iei o mașină nouă la test-drive.
Totuși, într-o vânzare pe încercate, scopul testului este de a stabili dacă produsul corespunde caracteristicilor pe care trebuie să le aibă în mod normal și nu de a-i da timp cumpărătorului să decidă dacă îi place sau nu bunul. În alte cuvinte, decizia finală a cumpărătorului trebuie justificată de constatări obiective privind caracteristicile bunului.
Acest contract face posibile mecanisme de test de tipul ”free trial”, în care clientul are o perioadă de folosire gratuită a produsului, pentru a verifica dacă are calitățile promise de furnizor. Ți-ai amintit că îți expiră și ție una în curând?
Parchezi mașina în parcări publice sau cu plată?
Tichetul de parcare poate reprezenta acordul tău pentru încheierea unui contract de depozit sau chiar a unui contract de închiriere.
Contractul de depozit este un acord ce implică depozitarea și păstrarea unor bunuri mobile sau valori de către depozitar pentru deponent, cu sau fără o plată în schimb. Deponentul are dreptul de a recupera respectivele bunuri sau valori în momentul convenit sau la cerere. Contractul de depozit este fără titlu oneros (fără plată), dacă depozitarul prestează acest serviciu fără caracter profesional.
Când contractul de depozit este gratuit, depozitarul nu răspunde pentru securitatea bunului încredințat, cu excepția cazului în care i se poate dovedi culpa, care se stabilește prin comparație cu eforturile depuse pentru păstrarea propriilor sale bunuri. Când este contra-cost, depozitarul are obligația de a păstra și proteja bunurile sau valorile depozitate în condiții sigure.
Depozitarul nu are dreptul de folosi bunul depozitat fără învoirea expresă sau prezumată a deponentului. Nu are nici dreptul de a încredința bunul spre depozitare unei alte persoane, cu excepția unor circumstanțe obiective pe care trebuie să le justifice.
Nu mai puțin, depozitarul poate răspunde pentru daunele aduse bunului în timpul cât depozitul a fost în vigoare (de exemplu, pentru avarierea autovehiculului) sau chiar penal, dacă refuză restituirea la cerere (de exemplu, pentru infracțiunea de abuz de drept).
Descarci aplicații pe telefon sau lap-top?
Desigur că o faci și, cel mai probabil, ești parte la câteva contract de furnizare software (SaaS).
Contractul de furnizare SaaS este încheiat între furnizorul de servicii software și utilizatorul serviciului. El stabilește termenii și condițiile pentru furnizarea și utilizarea serviciilor software oferite prin modelul de software și este extrem de util pentru a pune la dispoziția clienților soluții pe baza de software, de obicei, prin abonamente.
De obicei, furnizorul oferă actualizări de software automate și pune software-ul la dispoziția clienților săi prin intermediul internetului, cu plata în funcție de numărul de utilizatori.
Poți încheia contract de furnizare SaaS atunci când folosești programe de calculator, software-uri de contabilitate sau de management intern, programe de automatizare a marketingului sau task-urilor de HR, servicii de E-learning și în multe alte situații.
Ai un furnizor de internet sau servicii de telefonie mobilă?
Cu toții avem și cu toții încheiem contracte de adeziune. Un contract este de adeziune atunci când clauzele sale esențiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre părţi, pentru aceasta sau ca urmare a instrucțiunilor sale, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare.
Contractul de adeziune nu este, în sine, o specie de contract – cum sunt contractul de vânzare, închiriere, comodat – ci mai degrabă definește situația în care un contract este impus și nu negociat între ambele părți. În situația despre care vorbim, contractul cu Orange sau Vodafone este unul de prestări servicii, dar cum clienții au doar posibilitatea de a a-l accepta și refuza, nu și pe aceea de a-l schimba, îl numim ”de adeziune”.
Majoritatea serviciilor pe care le contractăm au la bază un contract de adeziune.
În general, contractele de adeziune sunt produsului unor inegalități vizibile:
inegalitatea economică a părților (multinațională valorând miliarde versus persoane fizice),
poziția predominantă sau de monopol a părților pe o piață (câți operatori de telecomunicații sunt pe piață? Extrem de puțini. Fie alegi pe unul dintre ei, fie revii la...poștă sau porumbelul călător.
superioritate tehnică sau economică pe un anumit subiect. Mecanismele tehnice din spatele acestor contracte de adeziune sunt în general unele specifice, pe care ”un om de rând”, fără 3 facultăți și mastere în respectivul domeniu, nu le poate înțelege.
Să nu ne înțelegeți greșit – astfel de contracte sunt extrem de utile pentru a face economia să funcționeze. Unui operator de telefonie mobilă, internet și alte servicii de masă i-ar fi imposibil să negocieze fiecare dintre sutele sau miile de contracte încheiate zilnic. Este normal să folosească clauze prestabilite.
În schimb, abuzul nu este normal în contractele de adeziune. La ora actuală, unul dintre cele mai eficiente mecanisme de protecție a clienților care încheie contracte de adeziune este dat de protecția consumatorilor și anularea clauzelor abuzive. Reglementările amintite instituie reguli stricte legate de informarea consumatorilor și transparența contractuală, al căror scop este protecția consumatorului împotriva potențialelor abuzuri ale profesionistului, făcute prin semnarea contractelor de adeziune.
Sunt mecanisme de protecție funcționale și eficiente, de care un număr sporit de consumatori beneficiază în fiecare an, chiar și prin instanțele de judecată, pentru a-și proteja drepturile.
Așadar, data viitoare când ai probleme cu furnizorii de diverse servicii, îți recomandăm o consultație cu privire la drepturile tale din materia protecției consumatorului și remediile disponibile pentru a acționa.
Cumperi bilete de avion?
Ce întrebare, cui nu-i plac vacanțele? Din păcate, vin la pachet cu bătăi de cap atunci când zborurile sunt anulate, întârziate sau se întâmplă diverse alte probleme. Ți-ar dori în momentele de genul acesta să știi ce ai semnat.
Cel mai probabil, un contract de intermediere sau un contract de mandat. Platformele care pun la dispoziție bilete de avion sau vacanțe – precum Kiwi, Vola sau Skyscanner - fără să fie ele prestatorul direct, în multe cazuri acționează în baza unuia dintre cele două.
Accepți termeni și condiții?
Cea mai realistă definiție pentru termeni și condiții este probabil aceasta: acel document juridic pe care le-a citit doar persoana care l-a scris.
Nici nu vedem cum altfel, pentru că fiecare dintre noi acceptă termeni, condiții și regulamente în permanență: oricând folosim un magazin online, un website de altă natură, când achiziționăm abonamente sau folosim serviciile diverșilor furnizori, când cumpărăm produse sau participăm la cursuri sau sesiuni de training etc.
Termenii și condițiile reprezintă un set de reguli și condiții stabilite de către o entitate (de obicei, compania sau organizația care vinde ceva) pentru a reglementa relația sa cu utilizatorii, clienții sau alte părți interesate.
De cele mai multe ori, când accepți termenii și condițiile accepți mai multe contract deodată. De exemplu, termenii și condițiile pot include prevederi specifice unui contract de prestări servicii (atunci când accepți servicii din partea unui furnizor), sau unui contract de mandat (atunci când dai cuiva dreptul să acționeze în numele tău), sau chiar ale unui contract de consultanță. De exemplu, termenii și condițiile unui magazin online sunt documente juridice complex, care pot conține contracte de vânzare asupra bunurilor cumpărate, contracte de transport pentru livrare, contract de împrumut atunci când alegi să plătești în rate, acceptul privind prelucrarea datelor cu caracter personal și alte prevederi.
Cu siguranță ai încheiat și alte contracte pe care nu știi cum să le califici sau care nu își mai sunt utile. Verifică ariile de practică în care te putem ajuta cu asistență juridică personalizată pe situația ta. Cele mai multe situații legate de contracte au o rezolvare eficientă dacă sunt abordate în mod corespunzător.
Commentaires